Sunt Boris, mi se mai spune Boris Robotul. Am primit multe cadouri de-a lungul timpului, la Speranța. Aproape toate au fost datorită generozității voastre, a oamenilor care știu că urmăriți pagina, pentru că eu știu că moșii nu există. Îmi amintesc de pildă de niște tije exterioare de „Forrest Gump” care m-au ajutat, la vremea respectivă, să îmi recapăt mersul meu normal și mândru.

Dar adevărul este că da, cadoul cel mai mare și mai util ați fi voi, unul dintre voi. O adopție, deci. Sau măcar o adopție de la distanță.  Chiar și asta m-ar face fericit.