Meniu
Scarlet este o cățelușă de rasă (nu spunem și rasa, nu ni se pare important) căreia stăpânul i-a murit și a rămas singură într-un sat de lângă București. Din păcate, în ciuda rasei pure, odată ce-a ajuns pe stradă n-a mai avut noroc la altă familie. Din contră, a fost izgonită și asuprită, lovită și speriată.
Cu greu am reușit să o salvăm și, oricât ne-ar fi durut mai ales pe noi, n-a fost chip altfel decât cu tranchilizare în prealabil. E drept, poate a contat la izgonirea ei, dar și la teama enormă de oameni, faptul că biata Scarlet tocmai fătase. Și nu a fătat 2-3 căței, ci… 11! Da, ați citit bine, unsprezece pui și toți 12, ea și bebelușii, au fost salvați și aduși în adăpostul Speranța.
Nu e niciodată ușor cu atâția ”copii”, dar lui Scarlet i-a fost mult mai greu de atât. I-a născut pe toți cei 11 pe stradă, de unde lumea o alunga, se temea de ea, îi voia răul. Cumva, Scarlet s-a descurcat singură. Singură a născut cei 11 puișori și tot singură a reușit să aibă grijă de fiecare în parte, să-i hrănească, să-i protejeze, să-i iubească. Ne minunăm și acum cât de bine s-a descurcat în acele condiții vitrege.
Odată ajunși în adăpost, prima noastră grijă a fost ca mama să se întremeze fizic și emoțional, așa că am făcut tot posibilul s-o protejăm pe Scarlet și să-i preluăm din sarcini, în timp ce am pus-o pe tratament intensiv de recuperare. Biata de ea era într-o stare deplorabilă, piele și os, probabil nu mâncase de zile bune atunci când am găsit-o.
Cum puii aveau doar câteva zile, au avut nevoie să mai stea o vreme cu mama, astfel că le-am amenajat culcușul împreună într-o cameră izolată de restul adăpostului. Cu toții au fost testați și ne-am asigurat că nu sunt purtători de boli specifice, mai ales că veneau dintr-un mediu insalubru.
Având în sfârșit un loc unde se simțea în siguranță și putea să răsufle, Scarlet părea că în sfârșit putea să trăiască bucuria de a fi mamă. La început temătoare, apoi încet, încet a devenit încrezătoare și chiar prietenoasă cu toată lumea. Știți vorba aia mare din Dune, filmul despre care vorbește toată lumea de vreo două săptămâni? ”Când ai resurse limitate, frica e singurul lucru care îți mai rămâne”. Lui Scarlet îi era prea frică pentru a se putea bucura cu adevărat de puii ei și de viața împreună cu ei. Acum, că era din ce în ce mai relaxată, o vedeam înflorind. Își iubea puiuții cu o intensitate blândă și rotundă. Nu scăpa nici un moment să fie afectuoasă cu ei, iar ei se simțeau, cu adevărat, iubiți și norocoși.
Încet, încet, pofta de mâncare le creștea ca lui Făt Frumos, de la o oră la alta. I-am trecut pe ”startere”, formule de hrană specială pentru căței de câteva săptămâni și în paralel îi hrăneam cu biberoane pentru a o mai degreva pe mămica lor care le făcea față din ce în ce mai greu, pe măsură ce ei creșteau văzând cu ochii. Când au împlinit o lună de viață au fost toți vaccinați și microcipați și am început să-i pregătim pentru adopție.
Odată ce am pus-o pe picioare, am sterilizat-o pe Scarlet și ne-am asigurat că această ”tură” de 11 pui a fost ultima din viața ei. De acum, se va putea concentra pe ceea ce contează cu adevărat.
Am promovat povestea lui Scarlet și a celor 11 puiuți pe toate canalele noastre de Social Media, ceea ce ne-a ajutat pe de o parte prin donații, să reușim să-i îngrijim pe toți cum se cuvine și pe de altă parte să le găsim tuturor familii iubitoare. Și am reușit tot ce ne-am propus, în foarte scurt timp toți cei 11 puiuți au plecat rând pe rând din adăpost alături de noii lor stăpâni care i-au văzut și i-au îndrăgit în postările noastre.
O familie tânără și drăguță s-a îndrăgostit iremediabil de draga noastră Scarlet și, după mai multe vizite în adăpost, timp în care s-au împrietenit treptat, a adoptat-o cu mare bucurie pe Scarlet, scriind cel mai fericit final pentru povestea mamei noastre eroine.
Ne-am bucurat tare că am putut face toate aceste lucruri posibile pentru Scarlet și ai ei
11 puiuți drăgălași. Nu singuri, ci împreună cu voi, ca de obicei.
Ne-am bucurat tare că am putut face toate aceste lucruri posibile pentru Scarlet și ai ei 11 puiuți drăgălași. Nu singuri, ci împreună cu voi, ca de obicei.
Fundația Speranța s-a înființat în 1996 și, timp de mai bine de două decenii, am făcut tot ce ne-a stat în puteri pentru binele prietenilor noștri care nu cuvântă, în special pentru câinii abandonați și aflați în suferință.
